2. ÎNREGISTRAREA CĂSĂTORIEI
1. Căsătoria între doi cetăţeni români
2. Căsătoria între un cetăţean român şi un cetăţean străin (căsătorie mixtă)
1. Căsătoria între doi cetăţeni români
Declaraţia de căsătorie se face personal, de către viitorii soţi, în scris, la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria locului de domiciliu ori de reşedinţă al unuia dintre ei.
Prin excepţie, căsătoria poate fi încheiată în altă unitate administrativ-teritorială decât cea în a cărei rază teritorială domiciliază sau îşi au reşedinţa viitorii soţi, numai cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale unde se încheie căsătoria.
Căsătoria se poate încheia şi în afara sediului S.P.C.L.E.P. sau, după caz, al primăriei competente, cum ar fi grădinile publice, parcurile, muzeele şi alte locuri în aer liber, la cererea viitorilor soţi, cu aprobarea primarului.
Căsătoria se încheie după 10 zile de la afişarea declaraţiei de căsătorie. Primarul unităţii administrativ-teritoriale unde urmează a se încheia căsătoria poate să încuviinţeze, pentru motive temeinice, încheierea căsătoriei înainte de împlinirea termenului legal.
Dacă de la data depunerii declaraţiei de căsătorie au trecut 30 de zile şi căsătoria nu a fost încheiată ori dacă viitorii soţi doresc să modifice declaraţia iniţială, aceştia vor face o nouă declaraţie de căsătorie.
În declaraţia de căsătorie, viitorii soţi vor menţiona următoarele:
că nu există niciun impediment legal la căsătorie;
numele de familie pe care îl vor purta în timpul căsătoriei; viitorii soţi pot conveni să îşi păstreze numele dinaintea căsătoriei, să ia numele oricăruia dintre ei sau numele lor reunite; de asemenea un soţ poate să îşi păstreze numele dinaintea căsătoriei, iar celălalt să poarte numele lor reunite;
regimul matrimonial ales; viitorii soţi pot alege ca regim matrimonial: comunitatea legală, *separaţia de bunuri sau *comunitatea convenţională;
naţionalitatea.
Odată cu declaraţia de căsătorie, viitorii soţi vor prezenta următoarele documente:
documentul cu care se face dovada identităţii şi a domiciliului/reşedinţei, după caz, în original;
certificatul de naştere, în original;
certificatul medical privind starea sănătăţii, valabil 14 zile de la data emiterii şi care trebuie să cuprindă menţiunea expresă că persoana se poate sau nu căsători (certificat prenupţial);
acte traduse şi legalizate ori certificate de ofiţerul de stare civilă, în original, din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare dacă este cazul (certificatul de deces al fostului soţ, certificatul de naştere sau de căsătorie, cu menţiunea de desfacere a căsătoriei, sentinţa de divorţ rămasă definitivă şi irevocabilă).
În situaţia în care viitorii soţi stabilesc un alt regim matrimonial decât cel al comunităţii legale, aceştia vor prezenta *convenţia matrimonială autentificată de către notarul public.
Dovada identităţii pentru cetăţenii români se poate face cu buletinul de identitate, cartea de identitate sau cartea de identitate provizorie, care trebuie să fie valabile atât la data depunerii declaraţiei de căsătorie, cât şi la data oficierii căsătoriei.
În cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate (C.R.D.S.), aceştia se vor legitima cu paşaportul aflat în termen de valabilitate, respectiv cu C.I.P. C.R.D.S.
În aceeaşi zi cu primirea declaraţiei de căsătorie, ofiţerul de stare civilă dispune publicarea acesteia, prin afişarea în extras, într-un loc special amenajat, la sediul primăriei unde urmează să se încheie căsătoria, precum şi pe pagina de internet a acesteia.
Orice persoană poate face opunere la căsătorie, dacă există o piedică legală ori dacă alte cerinţe ale legii nu sunt îndeplinite. Opunerea la căsătorie se va face numai în scris, cu arătarea dovezilor pe care ea se întemeiază.
Căsătoria nu poate fi dovedită decât prin certificatul de căsătorie, eliberat pe baza actului întocmit în registrul actelor de stare civilă.
2. Căsătoria între un cetăţean român şi un cetăţean străin (căsătorie mixtă)
I. Legitimarea cetăţenilor străini la încheierea căsătoriei
Cetăţenii străini care doresc să încheie căsătorii pe teritoriul României vor face dovada identităţii şi a dreptului de şedere, astfel:
a) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European: cu documentul de identitate sau paşaportul emise de statul ai căror cetăţeni sunt;
b) Străinii din statele terţe: cu paşaportul emis de statul ai căror cetăţeni sunt, în care să fie aplicată viza de intrare pe teritoriul României;
c) Apatrizii: cu paşaport emis în baza Convenţiei privind statutul apatrizilor din anul 1954, însoţit de permisul de şedere temporară sau permanentă;
d) Cetăţenii străini cărora li s-a acordat o formă de protecţie în România: cu document de călătorie emis în baza Convenţiei de la Geneva din 1951 sau cu documentul de călătorie pentru străinii care au obţinut protecţie subsidiară-protecţie umanitară condiţionată;
e) Cetăţenii străini solicitanţi de azil în România: cu paşaportul emis de statul ai căror cetăţeni sunt, însoţit de documentul temporar de identitate;
*Rezidenţii străini fac dovada domiciliului/reşedinţei cu documentul eliberat de I.G.I.
*Documentele de identitate şi viza de intrare pe teritoriul României trebuie să fie valabile atât la data depunerii declaraţiei de căsătorie, cât şi la data oficierii căsătoriei.
II. Cetăţenii străini la depunerea dosarului de căsătorie trebuie să prezinte, pe lîngă documentele enumerate mai sus, şi documentul eliberat sau autentificat de misiunea diplomatică a statului de cetăţenie acreditată în România, din care să rezulte că cetăţeanul străin îndeplineşte condiţiile de fond prevăzute de legea sa naţională şi nu există impedimente pentru a încheia căsătoria în România.
Cetăţenii statelor cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă juridică în materie civilă şi de dreptul familiei vor prezenta documente eliberate de autorităţile competente din ţările respective, datate recent – maxim 3 luni de la emitere, ori care au prevăzut în conţinut termenul de valabilitate. Aceste state sunt următoarele: Republica Albania, Republica Austria, Belgia, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Republica Cehă, Republica Populară Chineză, Republica Populară Democrată Coreea, Croaţia, Cuba, Republica Franceză, Republica Macedonia, Republica Moldova, Republica Muntenegru, Republica Populară Mongolă, Republica Polonă, Federaţia Rusă, Republica Serbia, Slovacia, Slovenia, Republica Ungară, Ucraina.
Documentele eliberate de aceste state sunt SCUTITE DE APOSTILARE şi SUPRALEGALIZARE.
III. Cetăţenii ale căror state nu au misiune diplomatică sau oficiu consular de carieră acreditat în România vor da declaraţii pe proprie răspundere, autentificate de un notar public, din care să rezulte că viitorul soţ, cetăţean străin sau apatrid, nu este căsătorit şi îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională pentru încheierea căsătoriei.
IV. Cetăţenii străini vor prezenta şi declaraţii notariale din care să rezulte că îndeplinesc condiţiile necesare încheierii căsătoriei în România.
V. Reglementări speciale la încheierea căsătoriei dintre un cetăţean român şi un cetăţean străin aparţinând unuia din următoarele state: Israel, Norvegia, Elveţia, Arabia Saudită, Kuwait, Germania, Ucraina, Republica Moldova, Olanda, Bosnia şi Herţegovina, Republica Cehă, Cuba, India, Ungaria, Georgia, Republica Chile, Spania, R. Slovacia, Canada şi Maroc, SUA .
Pentru mai multe informaţii vă veţi adresa ofiţerului de stare civilă delegat din cadrul S.P.C.L.E.P. / primăriei în a cărei rază administrativ teritorială urmează să se încheie căsătoria.
VI. Documentele administrative emise de statele semnatare ale Convenţiei de la Haga, cu excepția statelor membre ale Uniunii Europene, vor fi în mod obligatoriu APOSTILATE.
VII. Documentele administrative emise de autorităţile care nu au ratificat Convenţia de la Haga şi nu au tratate/convenţii/acorduri încheiate cu România, vor fi în mod obligatoriu supralegalizate, în conformitate cu prevederile art. 1093 alin. 2 din Codul de Procedură Civilă.
SUPRALEGALIZARE - pe lângă ştampila organului emitent, actul trebuie să aibă ştampila Ambasadei sau a Consulatului român din statul de origine, sau a Ambasadei ori Consulatului statului de origine din România şi, în ambele situaţii, ştampila Ministerului Afacerilor Externe - Direcţia Generală Afaceri Consulare - Biroul Legalizări Documente.
MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
DEPARTAMENTUL CONSULAR
BIROUL LEGALIZĂRI DOCUMENTE
https://www.mae.ro/node/6869
Adresa: Aleea Alexandru nr.24, sector 1, Bucureşti
Telefon 021.319.68.75
e-mail: legalizari@mae.ro
PROGRAM DE LUCRU CU PUBLICUL
De luni până vineri, inclusiv
orele: 09:00 – 12:00; 13:00 – 16:00
Supralegalizarea se efectuează în ziua depunerii cererii.
VIII. În cazul persoanelor care au statutul de refugiat sau de solicitant de azil în România şi au dobândit cetăţenia română, documentele de stare civilă sunt exceptate de la apostilare sau supralegalizare.
IX. Când viitorii soţi au locul naşterii în România şi se legitimează cu documente de identitate eliberate de autorităţile altui stat, iar din confruntarea datelor înscrise în certificatul de naştere şi documentul de legitimare rezultă că au intervenit modificări în statutul civil, se procedează mai întâi la înscrierea, pe marginea actului de naştere a menţiunilor referitoare la modificările intervenite, după care se primeşte declaraţia de căsătorie.